Cooperatorii au cerut Guvernului sa nu se amestece in administrarea patrimoniului lor privat

"Nu putem accepta ca sistemul Cooperatiei de Consum sa fie reglementat printr-o ordonanta de urgenta, in conditiile in care acesta functioneaza dupa o lege organica (Legea 109/1996)", a declarat Nicolae Gavrila, presedintele CENTROCOOP. Reprezentantii a peste 1 milion de cooperatori din intreaga tara, participanti la Congresul extraordinar al Cooperatiei de consum, organizat vineri, la Bucuresti, au respins categoric proiectul de ordonanta de urgenta privind organizarea si functionarea Cooperatiei, elaborat de Ministerul pentru IMM si Cooperatie. Ei considera ca unele prevederi contravin Constitutiei. "Este inadmisibil amestecul statului in administrarea unui patrimoniu privat", a fost mesajul cooperatorilor transmis Guvernului. Reprezentantii cooperatorilor au cerut Cabinetului Nastase sa renunte la ideea crearii unui Consiliu National al Cooperatorilor si a Fondului de dezvoltare si promovare a miscarii cooperatiste, considerandu-le "neavenite in contextul principiului de libera asociere a organizatiilor cooperatiste si a dreptului de administrare a patrimoniului propriu". Prezenta la lucrarile Congresului, ministrul Silvia Ciornei a promis ca inainte de a fi prezentat Guvernului spre aprobare, proiectul va fi transmis organizatiilor reprezentative a cooperatorilor.

CNVM - manipulata de speculanti?

Miercurea trecuta, Guvernul aproba o ordonanta de urgenta care modifica sau mai bine zis aducea unele precizari unui articol dintr-o alta ordonanta de urgenta emisa in urma cu sase luni si transformata in lege in urma cu doar doua luni. Nimic nou. Ordonanta de modificare a ordonantei care modifica ordonanta care modifica legea care... - este o caracteristica a tranzitiei economiei romanesti. (In urma cu cativa ani publicam in Adevarul declaratia unui avocat care gasise nu mai putin de 11 astfel de inlantuiri intr-o singura materie). Faptul ca dupa atatia ani economia romaneasca a inaintat mult, mult mai incet decat a altora arata ca tot acest haos legislativ, aceasta experimentare perpetua n-a nascut inca o politica economica. Ceea ce s-a intamplat miercuri intra in program - carpeala acolo unde legislatia crapase tocmai pentru ca lipseau firele unui interes economic general. E drept ca Guvernul n-a luat din proprie initiativa acul in mana, dar, in extremis, a procedat corect, pentru ca altfel ar fi subminat fundamentul inca neinchegat al economiei romanesti - investitiile directe. Ziarul Adevarul titra in februarie anul trecut - "Romania are nevoie de care mari" adoptand o pozitie transanta in ceea ce se infatisa a fi un "razboi" intre micii si marii actionari, intre asa-numitii investitori de portofoliu (care cumpara de pe bursa pachete in general minoritare de actiuni la o societate) si investitorii strategici (cei care pun bazele unei societati noi sau - cum e preponderent in Romania - cumpara pachetul majoritar de actiuni de la stat). Proaspatul Guvern Nastase lua atunci o decizie corecta, eliminand rapid o ordonanta, declarata pentru "protectia actionarului minoritar", iesita in ultimele zile ale Guvernului Isarescu si, contestata vehement de Consiliul Investitorilor Straini. S-a vazut ca acel razboi era exacerbat chiar de ordonanta cu pricina, pentru ca anul acesta s-a putut, prin noua legislatie, sa se aduca reglementari in plus pentru protectia actionarilor, fara aberatii prin care sa-l hartuiesti pe majoritar. Nu s-a putut insa sa nu se mai dea cu oistea in gard. Iata pe scurt noul scandal: ordonanta din aprilie acest an stabileste ca societatile in care un actionar are peste 90% actiuni de pe Bursa ori Rasdaq trebuie sa faca oferta publica pentru cumpararea restului de actiuni aflate la micii actionari. Este o prevedere europeana, vazuta ca o reparatie pentru cei mici, ramasi oarecum captivi in societate. Indiferent de rezultatul ofertei, societatea se inchide si se va retrage de pe piata bursiera. Apare problema la ce pret se face oferta. Pentru ca ordonanta nu e explicita, CNVM a venit luna trecuta cu o instructiune - se face evaluare contabila (nu se spun metodele) si se compara cu cat a dat investitorul pe o actiune cand a cumparat pachetul majoritar de la stat. Se alege maximul. Chestia cu pretul de la stat nu e in legislatia europeana, bineinteles. In aceste conditii, reactia cea mai vehementa din CIS a avut-o Renault, care acum are 92% din Dacia, si e obligat acum sa dea pe 8% cam cat a dat pe 51% (50 milioane dolari). "Ne gandim foarte serios sa plecam daca nu modificati aceasta procedura" - a aratat fara echivoc producatorul francez de automobile. Un investitor de o asemenea anvergura nu se joaca cu cuvintele, acestea avand greutate in elita afacerilor internationale. In fata unui asemenea semnal, te-ai fi asteptat ca oricine care are habar cat de cat de economia romaneasca sa intre in alerta. Dar "asta e santaj, pot sa plece daca nu vor sa se supuna legislatiei europene" auzim din partea unora care apara interesele milioanelor de actionari romani. Fluturand steagul "Europa!", a scos din nou capul Asociatia Actionarilor din Romania, cea care se afla si in spatele galagiei de la inceputul anului trecut. Partea "europeana" care place aici este ca se poate strange cu usa actionarul majoritar sa dea un anume pret, mult mai mare decat cel care era pe bursa cu doar cateva luni inainte. Ce mai pleasca si cu Europa asta, sa castigi milioane de dolari peste noapte! Pana la un punct, e normal ce se intampla. Investitorii vioi au prins momentul de speculat, asta e meseria lor. Nu ne mira sa vedem din nou AAR la atac, atat timp cat a fost fondata de cel mai activ investitor strain de portofoliu, inclusiv la Dacia - fondul inregistrat in Cipru, Broadhurst. (Cofondatori au fost cele cinci SIF-uri, adica administratorii facuti investitori de portofoliu pe banii milioanelor de romani prin paguboasa lege a privatizarii. Asa se explica de ce AAR nu se revolta cand micii actionari ai SIF-urilor nu au nici o posibilitate practica de a controla ce fac administratorii cu banii lor). Ne mira insa si nu intelegem ce a urmarit Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare cand a initiat o procedura de-a dreptul agresiva impotriva actionarilor majoritari, fortand pur si simplu limitele europene. O institutie a statului nu trebuie sa urmareasca interesul general? Nu ne intereseaza sa nu piarda cativa care au crezut ca pot sa castige mai mult? Ne intereseaza sa mai avem o uzina de masini, care tine in spate o intreaga industrie, in care sute de mii de muncitori sa invete ca sunt platiti pentru ca "nu mai merge si asa" ca sa faci o altfel de masina? Iar masina sa se vanda pentru ca este buna si la un pret rezonabil pentru romani (asa cum s-a angajat investitorul sa ne prezinte in cativa ani). Pentru ce ne-am chinuit in ultimii ani sustinand, noi toti in definitiv, facilitatile fiscale acordate Renault? Nu pentru ca este in interesul general sa nu moara o asemenea industrie? Sa nu stie CNVM-ul ca actiunile trebuie sa fie sustinute de substanta economica a intreprinderii, altfel jocul la bursa e o joaca, iar protectia minoritarului este o mascarada intr-o economie moarta? In final, cand s-a vazut ca gluma se ingroasa, s-a gasit totusi o solutie care sa elimine excesele, dar in acelasi timp sa pastreze si linia europeana. (Dar si aceasta ultima varianta lasa loc interpretarilor!) Ramane intrebarea de ce a fost nevoie de toata aceasta tevatura?

Americanii deschid la Iasi magazine agricole satesti

Reprezentantii Citizens' Network for Foreign Affairs (CNFA) din SUA au lansat la Iasi un program-pilot menit sa salveze "agricultura de subzistenta" a judetului. Programul este finantat de Fundatia "Charles Stewart Mott", dispusa sa cheltuiasca aproximativ 120.000 USD pentru deschiderea a trei magazine agricole satesti, care vor veni in sprijinul a peste 9.000 de producatori agricoli. In maximum 18 luni, acest program va spori capacitatea micilor fermieri privati, care vor putea cumpara, fie si pe credit, marfuri specializate. Autoritatile iesene vor cheltui cate un dolar pentru fiecare dolar investit de catre partenerul american.

Rocar Bucuresti a repornit "motoarele"

In sala de sedinte a SC Rocar SA, in care, cu doar doua luni si jumatate in urma un grup de lideri sindicali faceau greva foamei, noua conducere a societatii a convocat, vineri, o conferinta de presa, in care a anuntat ca o mare parte din probleme au fost depasite, iar productia a fost reluata. "Practic, cu peste 470 miliarde de lei datorii si pierderi de 40,2 miliarde lei la un capital social de doar 32,4 miliarde lei si cu 1.050 de angajati, societatea era in pragul falimentului si aveam doua posibilitati - fie lichidarea si vanzarea bucata cu bucata, fie o restructurare masiva, in primul rand de personal, pentru a reduce masiv costurile" - a declarat Eugen Bujoreanu, noul director general si presedinte al CA de la Rocar. El a precizat ca, atunci cand a preluat conducerea, ponderea salariilor in costuri ajunsese la incredibila cifra de 80 la suta, existand nu mai putin de 400 de persoane care lucrau in compartimentul TESA si in alte sectoare neproductive. In prezent, societatea mai are 450 de salariati, atatia cati sunt necesari pentru realizarea comenzilor, in valoare de 92,2 miliarde lei, primite de la societati de stat precum CFR, UM 01714 din Pitesti, patru primarii de sector, RATB Cluj etc. "Este normal sa primim comenzi de la societati de stat, atata vreme cat Rocar este, inca, o societate a statului, care are tot interesul sa nu o lase sa moara" - spune administratorul special Nicolae Buzatu. Reprezentantul APAPS, ca si conducerea de la Rocar sunt insa de acord ca singura solutie, pe termen lung, pentru reluarea si dezvoltarea productiei consta in privatizarea societatii, cu un investitor puternic din domeniul constructiilor auto. Buzatu afirma ca de Rocar s-au aratat interesati "doi investitori importanti", dintre care "unul este foarte puternic, ce detine o fabrica in Europa pentru productia autovehiculelor Volvo".

Raman un fidel al dolarului american

Este un bancher renumit. A lucrat cinci ani la Londra, unde a fost consilier bancar superior la BERD, iar din 1998 conduce a doua banca din Romania, desemnata recent de revista Global Finance drept "cea mai buna banca din Romania". Dincolo de experienta sa internationala, Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen si "bancherul anului in 2001", este un investitor foarte prudent. "Trebuie sa precizez de la inceput ca exista o deosebire intre modul in care investesc banii mei si cel in care fac plasamentele bancii. Daca in cazul bancii pe care o conduc pledez pentru o abordare mai flexibila, in care riscul este foarte bine calibrat, in privinta banilor mei pot sa spun ca predomina o prudenta aproape taraneasca", ne-a declarat Bogdan Baltazar. Intrebat cum isi plaseaza propriile economii, presedintele BRD-SocGen ne-a dezvaluit reteta proprie: "Peste 60 la suta in dolari americani, 15 la suta in euro si alte 10-15 la suta in lei". Declarandu-se un "fidel al dolarului american", Baltazar isi explica aceasta optiune atat prin faptul ca, "pe termen lung, dolarul american ramane moneda cea mai sigura, fiind valuta celei mai mari si mai functionale economii din lume", cat si pe convingerea ca, "in momente de criza, lumea se va indrepta intotdeauna spre dolar". Cu alte cuvinte, "reteta" lui Bogdan Baltazar este aplicabila celor care privesc pe termen lung, deoarece, dupa cum el insusi declara, pe termen scurt si mediu "plasamentele in depozite in lei, precum si investitiile au fost si chiar raman mai rentabile decat cele in valuta". "Nu sunt un speculator. Daca eram, atunci as fi fost, absolut legal, mai bogat cu jumatate de milion de dolari", mai spune Baltazar. El explica aceasta inapetenta pentru speculatii prin abordarea proprie fata de ceea ce o persoana publica poate sa faca. "Ma consider bancher datorita prudentei cu care gestionez banii altora", a conchis Bogdan Baltazar.

ING Nederlanden lanseaza credite ipotecare si pachete speciale pentru copii

Compania de asigurari ING Nederlanden va lansa, in luna octombrie, pachete speciale pentru copii, a anuntat recent directorul general al societatii, Violeta Ciurel. Pachetul va cuprinde o asigurare in vederea efectuarii studiilor superioare, cu sume de risc in cazul decesului parintilor, iar copiii asigurati vor primi diferite cadouri la implinirea unor varste "rotunde". Pe de alta parte, compania ING Nederlanden va lansa, incepand din anul 2003, un sistem de credite ipotecare, acestea urmand sa acopere 80 la suta din valoarea bunurilor. Beneficiarii creditelor ipotecare nu vor avea nevoie de giranti, insa vor trebui sa isi asigure bunurile achizitionate cu ajutorul creditelor respective, precum si o asigurare de viata.

Plasamentele in titluri de stat au ajuns cu picioarele pe pamant

A fost odata...". Asa ar putea incepe povestea titlurilor de stat romanesti. Multi au fost anii in care bancile si populatia castigau bani frumosi din asa-numitele "investitii in titluri de stat". Facile si lipsite de risc, certificatele de trezorerie purtau dobanzi cu cateva puncte procentuale peste cele oferite de banci, facandu-le acestora concurenta neloiala. Si asta din doua motive: pe de-o parte, foamea de lei a Ministerului Finantelor era mare si greu de stapanit din cauza deficitelor bugetare, iar, pe de alta parte, populatia, "fripta" cu falimente bancare, alerga dupa plasamente sigure suta la suta. Treptat, pe masura ce Finantele au reusit sa-si umple vistieria cu bani adunati de pe pietele internationale de capital, scaderea presiunilor interne si stabilitatea macroeconomica au impins dobanzile in jos. Daca la inceputul anului emisiunile de certificate de trezorerie pentru populatie erau "rasplatite" de Finante cu dobanzi de 30 la suta pe an, treptat dobanda a scazut la 27 la suta, la mijlocul anului, apoi la 25 la suta, pentru ca la ultima emisiune lansata la inceputul acestei luni (cu scadenta la 180 de zile) dobanda sa ajunga la 23 la suta pe an, la fel cu cea oferita de majoritatea bancilor pentru acelasi termen. Situatia actuala arata ca s-a ajuns la un punct de echilibru intre dobanda acordata de banci si cea oferita de stat, pe masura ce Finantele, in cautare de stabilitate, au impins scadentele la minimum sase luni, cele pe 3 luni fiind eliminate. Strict din punct de vedere tehnic, un plasament intr-un certificat de trezorerie nu presupune decat deplasarea la administratiile financiare si achizitionarea "hartiilor" respective. Similare depozitelor bancare, aceste plasamente nu dau posibilitatea nici unei interventii pe parcursul perioadei respective, avand ca principala caracteristica riscul zero. Cu totul altfel va arata acest tip de plasament de la 1 decembrie 2002, cand va intra in vigoare noul regulament privind piata titlurilor de stat, care va permite persoanelor fizice sa aiba acces la piata primara, respectiv sa cumpere titluri de stat de la licitatiile saptamanale ale Finantelor. Prin intermediul bancilor si al SVM-urilor, cei care detin certificate de trezorerie le vor putea vinde inainte de scadenta, iar, ca pe orice piata unde pretul este dictat de raportul cerere si oferta, vor putea castiga, sau pierde din valoarea sumelor respective. Functionarea acestei piete va transforma titlurile de stat in instrumente dinamice, in care cine nu risca n

Asigurarile de viata - instrument financiar complex

Ultimii cinci ani au produs o dezvoltare si perfectionare a pietei financiare romanesti, aducand-o mult mai aproape de cele deja consacrate din Europa Centrala sau chiar din Occident. Un instrument financiar cu resurse nebanuite de romani s-a dovedit a fi asigurarile de viata care au evoluat de la simple polite, care asigura riscul integritatii si vietii personale, la instrumente financiare complexe de economisire, investitie sau asigurarea unei pensii suplimentare, pe termen mediu si lung, adica minimum cinci ani. In prezent, pe piata romaneasca se pot gasi o multitudine de produse ale unor firme de talie internationala de asigurari, dar si locale, care ofera produse adaptate nevoilor si posibilitatilor financiare ale romanilor. Din discutiile avute cu diferiti consilieri de asigurari a reiesit ca la inceput marea majoritate a celor care cumparau polite de asigurari de viata se interesau in principal de suma asigurata si mai apoi de planurile de economisire oferite suplimentar de acest tip de instrument. In timp, optica s-a schimbat, tot mai multi contractanti constientizand faptul ca pe termen lung o asemenea polita combinata cu un plan de investitii facut de comun acord cu asiguratorul poate aduce beneficii banesti mult mai mari decat utilizand clasicul depozit bancar. Daca initial lumea era reticenta cand auzea de polite care pot aduce venituri suplimentare de pana la 100% pe an, in timp ce depozitele bancare se situa in jurul a 40% pe an, acum aceasta a disparut dupa ce companiile de asigurari au dovedit ca nu este vorba de nici un fel de jocuri piramidale sau alte scheme de multiplicat banii. Practic, sporirea fondurilor se face printr-un mix de investitii si plasamente pe piata financiar-bancara pe care le fac aceste companii, iar acum nu mai este nici un secret ca acestea sunt facute in principal in actiuni foarte bine cotate la bursa, titluri de stat sau depozite cu dobanzi preferentiale la banci. Pe parcursul ultimilor doi ani au fost introduse noi polite, dupa ce in prealabil s-au facut studii de cercetare de piata care au dat certitudinea companiilor de asigurari ca pot lansa programe si planuri de economisire ce pot asigura bursele de studii ale copiilor unei familii, sau mai nou, pensiile private. Politele pentru burse se bucura la ora actuala de un real succes, urmate de un interes din ce in ce mai crescut pentru cele care pot oferi pensii private, superioare ca si cuantum de cele asigurate de sistemul de stat. Ca o diversificare au fost introduse polite cu planuri de economisire in valuta forte, dolari sau euro. Toate companiile de asigurari au facut eforturi pentru ca primele de asigurare sa fie suportabile pentru bugetul unei familii cu venituri medii. S-a aplicat politica unei cat mai largi baze de clienti, tinand cont totusi ca segmentul celor cu venituri foarte mari care si-ar putea permite prime de asigurare mari este totusi redus in Romania, unde un salariu mediu nu este mai mare de 125-150 de euro, comparativ cu tarile central europene, unde aceste salarii depasesc pragul de 500 de euro. Majoritatea companiilor de asigurari, printre care se numara ING Nederlanden Asigurari de Viata, Aviva, AIG Life, Omniasig Asirom, considera ca piata romaneasca pentru asemenea instrumente nu este acoperita in proportie de aproximativ un sfert din potential.

Cel care ucide...

Se intampla uneori ca autorul unor crime de o cruzime excesiva, sa fie adus de presa in atentia publica, tocmai din pricina absurditatii faptelor sale. Chiar in aceste zile, chipul unui barbat tanar, cu o privire fixa, goala si obrajii supti a aparut in paginile tuturor ziarelor de la noi. Omul si-a omorat intreaga familie dupa ce planuise crima timp de o luna, dupa cum singur a declarat. Eroul unui caz similar, petrecut in Franta anilor '80, a devenit subiectul uneia dintre cele mai jucate piese ale dramaturgului Bernard-Marie Koltes, el insusi un revoltat al generatiei sale artistice. Roberto Zucco a fost transformat astfel intr-un personaj mitologic, incorporand toate temerile, spaimele, prabusirile interioare ale omului modern, in special ale fiintei tinere, care se revolta impotriva arsenalului de reguli si constrangeri pus la punct de o societate din ce in ce mai asupritoare pentru individ. O lume in care nu mai exista loc pentru nonconformism, un spatiu al incarcerarii, in care libertatea e numai un cuvant bun pentru discursurile politicienilor. Acesta este personajul adus pe scena Teatrului Bulandra, in deschiderea stagiunii de actorul Cristi Iacob, intr-un spectacol rece, jucat in ritm cinematografic, al carui autor este regizorul german Benjamin Walther. Productia spectacolului Roberto Zucco este parte dintr-un proiect al Uniunii Teatrelor Europene, care a contribuit la realizarea spectacolului, din a carui distributie mai fac parte Mirela Gorea, Tora Vasilescu, Ion Cocieru, Marian Ghenea, Vlad Zamfirescu, Mihai Bisericanu, Radu Aldulescu, Aura Calarasu, Ozana Oancea, Andrei Aradits si tinerii Rodica Lazar, Vlad Oancea, Alexandru Nedelcu. Teatrul Bulandra isi va deschide oficial portile odata cu inaugurarea din 28 octombrie a salii Izvor, complet renovata, consolidata si modernizata. Noul director al teatrului, regizorul Alexandru Darie, si-a propus si a reusit o modernizare, din fonduri proprii si a salii "Toma Caragiu", asa incat Teatrul Bulandra isi asteapta spectatorii complet innoit la acest inceput de stagiune. Vor urma premierele cu piesa Bent de Martin Sherman, in regia lui Eli Malka si Anatomie. Titus. Caderea Romei de Heiner MUller (regia Alexandru Darie).

Eminescu - batjocorit prin parcuri

Printre zicerile sarcastice ale romanului privind comportamentele aberante sau antisociale se afla si aceasta: numele prostilor, pe toate gardurile! Numai ca prostii si derbedeii isi scriu numele ori lanseaza diverse mesaje, inclusiv electorale in anumite perioade, nu doar pe ziduri, garduri etc., ci si pe monumente, pe statuile unor mari personalitati ale istoriei si culturii. De pilda, in Parcul Cancicov, din Bacau, nu exista statuie care sa nu fie maculata. Creanga este fardat la ochi, dat cu ruj si vopsit in roz pe obraji. Alte busturi sunt scrijelite si manjite cu vopsea sau inscriptionate cu markere. De pe statuia lui Costache Negri numele ilustrului pasoptist si unionist a fost sters si pus in loc Regele Mihai (!?). Bustul lui Mihai Eminescu este "impodobit" cu numele unor elevi despre care aflam ca sunt in clasa a IX-a C, dar nu stim de la ce scoala: Laura, Madalin, Antheus, Liviu, Roxana, Raluca, Cristina si altele. Ca niste derbedei veritabili, ei nu s-au multumit insa cu atat, au caligrafiat si declaratii "de dragoste" obscene. Ne intrebam: edilii Bacaului nu au nimic de spus si, mai ales, de facut in asemenea situatie? Sau ei asigura ordinea numai la festivitatile prilejuite de ziua de nastere a primarului Sechelariu? Care, dupa cate stim, nu are inca statuie!