Pariuri Sportive

Cooperatorii au cerut Guvernului sa nu se amestece in administrarea patrimoniului lor privat

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:56:00 +0000

"Nu putem accepta ca sistemul Cooperatiei de Consum sa fie reglementat printr-o ordonanta de urgenta, in conditiile in care acesta functioneaza dupa o lege organica (Legea 109/1996)", a declarat Nicolae Gavrila, presedintele CENTROCOOP. Reprezentantii a peste 1 milion de cooperatori din intreaga tara, participanti la Congresul extraordinar al Cooperatiei de consum, organizat vineri, la Bucuresti, au respins categoric proiectul de ordonanta de urgenta privind organizarea si functionarea Cooperatiei, elaborat de Ministerul pentru IMM si Cooperatie. Ei considera ca unele prevederi contravin Constitutiei. "Este inadmisibil amestecul statului in administrarea unui patrimoniu privat", a fost mesajul cooperatorilor transmis Guvernului. Reprezentantii cooperatorilor au cerut Cabinetului Nastase sa renunte la ideea crearii unui Consiliu National al Cooperatorilor si a Fondului de dezvoltare si promovare a miscarii cooperatiste, considerandu-le "neavenite in contextul principiului de libera asociere a organizatiilor cooperatiste si a dreptului de administrare a patrimoniului propriu". Prezenta la lucrarile Congresului, ministrul Silvia Ciornei a promis ca inainte de a fi prezentat Guvernului spre aprobare, proiectul va fi transmis organizatiilor reprezentative a cooperatorilor.

CNVM - manipulata de speculanti?

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:56:00 +0000

Miercurea trecuta, Guvernul aproba o ordonanta de urgenta care modifica sau mai bine zis aducea unele precizari unui articol dintr-o alta ordonanta de urgenta emisa in urma cu sase luni si transformata in lege in urma cu doar doua luni. Nimic nou. Ordonanta de modificare a ordonantei care modifica ordonanta care modifica legea care... - este o caracteristica a tranzitiei economiei romanesti. (In urma cu cativa ani publicam in Adevarul declaratia unui avocat care gasise nu mai putin de 11 astfel de inlantuiri intr-o singura materie). Faptul ca dupa atatia ani economia romaneasca a inaintat mult, mult mai incet decat a altora arata ca tot acest haos legislativ, aceasta experimentare perpetua n-a nascut inca o politica economica. Ceea ce s-a intamplat miercuri intra in program - carpeala acolo unde legislatia crapase tocmai pentru ca lipseau firele unui interes economic general. E drept ca Guvernul n-a luat din proprie initiativa acul in mana, dar, in extremis, a procedat corect, pentru ca altfel ar fi subminat fundamentul inca neinchegat al economiei romanesti - investitiile directe. Ziarul Adevarul titra in februarie anul trecut - "Romania are nevoie de care mari" adoptand o pozitie transanta in ceea ce se infatisa a fi un "razboi" intre micii si marii actionari, intre asa-numitii investitori de portofoliu (care cumpara de pe bursa pachete in general minoritare de actiuni la o societate) si investitorii strategici (cei care pun bazele unei societati noi sau - cum e preponderent in Romania - cumpara pachetul majoritar de actiuni de la stat). Proaspatul Guvern Nastase lua atunci o decizie corecta, eliminand rapid o ordonanta, declarata pentru "protectia actionarului minoritar", iesita in ultimele zile ale Guvernului Isarescu si, contestata vehement de Consiliul Investitorilor Straini. S-a vazut ca acel razboi era exacerbat chiar de ordonanta cu pricina, pentru ca anul acesta s-a putut, prin noua legislatie, sa se aduca reglementari in plus pentru protectia actionarilor, fara aberatii prin care sa-l hartuiesti pe majoritar. Nu s-a putut insa sa nu se mai dea cu oistea in gard. Iata pe scurt noul scandal: ordonanta din aprilie acest an stabileste ca societatile in care un actionar are peste 90% actiuni de pe Bursa ori Rasdaq trebuie sa faca oferta publica pentru cumpararea restului de actiuni aflate la micii actionari. Este o prevedere europeana, vazuta ca o reparatie pentru cei mici, ramasi oarecum captivi in societate. Indiferent de rezultatul ofertei, societatea se inchide si se va retrage de pe piata bursiera. Apare problema la ce pret se face oferta. Pentru ca ordonanta nu e explicita, CNVM a venit luna trecuta cu o instructiune - se face evaluare contabila (nu se spun metodele) si se compara cu cat a dat investitorul pe o actiune cand a cumparat pachetul majoritar de la stat. Se alege maximul. Chestia cu pretul de la stat nu e in legislatia europeana, bineinteles. In aceste conditii, reactia cea mai vehementa din CIS a avut-o Renault, care acum are 92% din Dacia, si e obligat acum sa dea pe 8% cam cat a dat pe 51% (50 milioane dolari). "Ne gandim foarte serios sa plecam daca nu modificati aceasta procedura" - a aratat fara echivoc producatorul francez de automobile. Un investitor de o asemenea anvergura nu se joaca cu cuvintele, acestea avand greutate in elita afacerilor internationale. In fata unui asemenea semnal, te-ai fi asteptat ca oricine care are habar cat de cat de economia romaneasca sa intre in alerta. Dar "asta e santaj, pot sa plece daca nu vor sa se supuna legislatiei europene" auzim din partea unora care apara interesele milioanelor de actionari romani. Fluturand steagul "Europa!", a scos din nou capul Asociatia Actionarilor din Romania, cea care se afla si in spatele galagiei de la inceputul anului trecut. Partea "europeana" care place aici este ca se poate strange cu usa actionarul majoritar sa dea un anume pret, mult mai mare decat cel care era pe bursa cu doar cateva luni inainte. Ce mai pleasca si cu Europa asta, sa castigi milioane de dolari peste noapte! Pana la un punct, e normal ce se intampla. Investitorii vioi au prins momentul de speculat, asta e meseria lor. Nu ne mira sa vedem din nou AAR la atac, atat timp cat a fost fondata de cel mai activ investitor strain de portofoliu, inclusiv la Dacia - fondul inregistrat in Cipru, Broadhurst. (Cofondatori au fost cele cinci SIF-uri, adica administratorii facuti investitori de portofoliu pe banii milioanelor de romani prin paguboasa lege a privatizarii. Asa se explica de ce AAR nu se revolta cand micii actionari ai SIF-urilor nu au nici o posibilitate practica de a controla ce fac administratorii cu banii lor). Ne mira insa si nu intelegem ce a urmarit Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare cand a initiat o procedura de-a dreptul agresiva impotriva actionarilor majoritari, fortand pur si simplu limitele europene. O institutie a statului nu trebuie sa urmareasca interesul general? Nu ne intereseaza sa nu piarda cativa care au crezut ca pot sa castige mai mult? Ne intereseaza sa mai avem o uzina de masini, care tine in spate o intreaga industrie, in care sute de mii de muncitori sa invete ca sunt platiti pentru ca "nu mai merge si asa" ca sa faci o altfel de masina? Iar masina sa se vanda pentru ca este buna si la un pret rezonabil pentru romani (asa cum s-a angajat investitorul sa ne prezinte in cativa ani). Pentru ce ne-am chinuit in ultimii ani sustinand, noi toti in definitiv, facilitatile fiscale acordate Renault? Nu pentru ca este in interesul general sa nu moara o asemenea industrie? Sa nu stie CNVM-ul ca actiunile trebuie sa fie sustinute de substanta economica a intreprinderii, altfel jocul la bursa e o joaca, iar protectia minoritarului este o mascarada intr-o economie moarta? In final, cand s-a vazut ca gluma se ingroasa, s-a gasit totusi o solutie care sa elimine excesele, dar in acelasi timp sa pastreze si linia europeana. (Dar si aceasta ultima varianta lasa loc interpretarilor!) Ramane intrebarea de ce a fost nevoie de toata aceasta tevatura?

Americanii deschid la Iasi magazine agricole satesti

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:55:00 +0000

Reprezentantii Citizens' Network for Foreign Affairs (CNFA) din SUA au lansat la Iasi un program-pilot menit sa salveze "agricultura de subzistenta" a judetului. Programul este finantat de Fundatia "Charles Stewart Mott", dispusa sa cheltuiasca aproximativ 120.000 USD pentru deschiderea a trei magazine agricole satesti, care vor veni in sprijinul a peste 9.000 de producatori agricoli. In maximum 18 luni, acest program va spori capacitatea micilor fermieri privati, care vor putea cumpara, fie si pe credit, marfuri specializate. Autoritatile iesene vor cheltui cate un dolar pentru fiecare dolar investit de catre partenerul american.

Rocar Bucuresti a repornit "motoarele"

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:55:00 +0000

In sala de sedinte a SC Rocar SA, in care, cu doar doua luni si jumatate in urma un grup de lideri sindicali faceau greva foamei, noua conducere a societatii a convocat, vineri, o conferinta de presa, in care a anuntat ca o mare parte din probleme au fost depasite, iar productia a fost reluata. "Practic, cu peste 470 miliarde de lei datorii si pierderi de 40,2 miliarde lei la un capital social de doar 32,4 miliarde lei si cu 1.050 de angajati, societatea era in pragul falimentului si aveam doua posibilitati - fie lichidarea si vanzarea bucata cu bucata, fie o restructurare masiva, in primul rand de personal, pentru a reduce masiv costurile" - a declarat Eugen Bujoreanu, noul director general si presedinte al CA de la Rocar. El a precizat ca, atunci cand a preluat conducerea, ponderea salariilor in costuri ajunsese la incredibila cifra de 80 la suta, existand nu mai putin de 400 de persoane care lucrau in compartimentul TESA si in alte sectoare neproductive. In prezent, societatea mai are 450 de salariati, atatia cati sunt necesari pentru realizarea comenzilor, in valoare de 92,2 miliarde lei, primite de la societati de stat precum CFR, UM 01714 din Pitesti, patru primarii de sector, RATB Cluj etc. "Este normal sa primim comenzi de la societati de stat, atata vreme cat Rocar este, inca, o societate a statului, care are tot interesul sa nu o lase sa moara" - spune administratorul special Nicolae Buzatu. Reprezentantul APAPS, ca si conducerea de la Rocar sunt insa de acord ca singura solutie, pe termen lung, pentru reluarea si dezvoltarea productiei consta in privatizarea societatii, cu un investitor puternic din domeniul constructiilor auto. Buzatu afirma ca de Rocar s-au aratat interesati "doi investitori importanti", dintre care "unul este foarte puternic, ce detine o fabrica in Europa pentru productia autovehiculelor Volvo".

Raman un fidel al dolarului american

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:55:00 +0000

Este un bancher renumit. A lucrat cinci ani la Londra, unde a fost consilier bancar superior la BERD, iar din 1998 conduce a doua banca din Romania, desemnata recent de revista Global Finance drept "cea mai buna banca din Romania". Dincolo de experienta sa internationala, Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen si "bancherul anului in 2001", este un investitor foarte prudent. "Trebuie sa precizez de la inceput ca exista o deosebire intre modul in care investesc banii mei si cel in care fac plasamentele bancii. Daca in cazul bancii pe care o conduc pledez pentru o abordare mai flexibila, in care riscul este foarte bine calibrat, in privinta banilor mei pot sa spun ca predomina o prudenta aproape taraneasca", ne-a declarat Bogdan Baltazar. Intrebat cum isi plaseaza propriile economii, presedintele BRD-SocGen ne-a dezvaluit reteta proprie: "Peste 60 la suta in dolari americani, 15 la suta in euro si alte 10-15 la suta in lei". Declarandu-se un "fidel al dolarului american", Baltazar isi explica aceasta optiune atat prin faptul ca, "pe termen lung, dolarul american ramane moneda cea mai sigura, fiind valuta celei mai mari si mai functionale economii din lume", cat si pe convingerea ca, "in momente de criza, lumea se va indrepta intotdeauna spre dolar". Cu alte cuvinte, "reteta" lui Bogdan Baltazar este aplicabila celor care privesc pe termen lung, deoarece, dupa cum el insusi declara, pe termen scurt si mediu "plasamentele in depozite in lei, precum si investitiile au fost si chiar raman mai rentabile decat cele in valuta". "Nu sunt un speculator. Daca eram, atunci as fi fost, absolut legal, mai bogat cu jumatate de milion de dolari", mai spune Baltazar. El explica aceasta inapetenta pentru speculatii prin abordarea proprie fata de ceea ce o persoana publica poate sa faca. "Ma consider bancher datorita prudentei cu care gestionez banii altora", a conchis Bogdan Baltazar.

ING Nederlanden lanseaza credite ipotecare si pachete speciale pentru copii

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:55:00 +0000

Compania de asigurari ING Nederlanden va lansa, in luna octombrie, pachete speciale pentru copii, a anuntat recent directorul general al societatii, Violeta Ciurel. Pachetul va cuprinde o asigurare in vederea efectuarii studiilor superioare, cu sume de risc in cazul decesului parintilor, iar copiii asigurati vor primi diferite cadouri la implinirea unor varste "rotunde". Pe de alta parte, compania ING Nederlanden va lansa, incepand din anul 2003, un sistem de credite ipotecare, acestea urmand sa acopere 80 la suta din valoarea bunurilor. Beneficiarii creditelor ipotecare nu vor avea nevoie de giranti, insa vor trebui sa isi asigure bunurile achizitionate cu ajutorul creditelor respective, precum si o asigurare de viata.

Plasamentele in titluri de stat au ajuns cu picioarele pe pamant

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:54:00 +0000

A fost odata...". Asa ar putea incepe povestea titlurilor de stat romanesti. Multi au fost anii in care bancile si populatia castigau bani frumosi din asa-numitele "investitii in titluri de stat". Facile si lipsite de risc, certificatele de trezorerie purtau dobanzi cu cateva puncte procentuale peste cele oferite de banci, facandu-le acestora concurenta neloiala. Si asta din doua motive: pe de-o parte, foamea de lei a Ministerului Finantelor era mare si greu de stapanit din cauza deficitelor bugetare, iar, pe de alta parte, populatia, "fripta" cu falimente bancare, alerga dupa plasamente sigure suta la suta. Treptat, pe masura ce Finantele au reusit sa-si umple vistieria cu bani adunati de pe pietele internationale de capital, scaderea presiunilor interne si stabilitatea macroeconomica au impins dobanzile in jos. Daca la inceputul anului emisiunile de certificate de trezorerie pentru populatie erau "rasplatite" de Finante cu dobanzi de 30 la suta pe an, treptat dobanda a scazut la 27 la suta, la mijlocul anului, apoi la 25 la suta, pentru ca la ultima emisiune lansata la inceputul acestei luni (cu scadenta la 180 de zile) dobanda sa ajunga la 23 la suta pe an, la fel cu cea oferita de majoritatea bancilor pentru acelasi termen. Situatia actuala arata ca s-a ajuns la un punct de echilibru intre dobanda acordata de banci si cea oferita de stat, pe masura ce Finantele, in cautare de stabilitate, au impins scadentele la minimum sase luni, cele pe 3 luni fiind eliminate. Strict din punct de vedere tehnic, un plasament intr-un certificat de trezorerie nu presupune decat deplasarea la administratiile financiare si achizitionarea "hartiilor" respective. Similare depozitelor bancare, aceste plasamente nu dau posibilitatea nici unei interventii pe parcursul perioadei respective, avand ca principala caracteristica riscul zero. Cu totul altfel va arata acest tip de plasament de la 1 decembrie 2002, cand va intra in vigoare noul regulament privind piata titlurilor de stat, care va permite persoanelor fizice sa aiba acces la piata primara, respectiv sa cumpere titluri de stat de la licitatiile saptamanale ale Finantelor. Prin intermediul bancilor si al SVM-urilor, cei care detin certificate de trezorerie le vor putea vinde inainte de scadenta, iar, ca pe orice piata unde pretul este dictat de raportul cerere si oferta, vor putea castiga, sau pierde din valoarea sumelor respective. Functionarea acestei piete va transforma titlurile de stat in instrumente dinamice, in care cine nu risca n

Asigurarile de viata - instrument financiar complex

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:54:00 +0000

Ultimii cinci ani au produs o dezvoltare si perfectionare a pietei financiare romanesti, aducand-o mult mai aproape de cele deja consacrate din Europa Centrala sau chiar din Occident. Un instrument financiar cu resurse nebanuite de romani s-a dovedit a fi asigurarile de viata care au evoluat de la simple polite, care asigura riscul integritatii si vietii personale, la instrumente financiare complexe de economisire, investitie sau asigurarea unei pensii suplimentare, pe termen mediu si lung, adica minimum cinci ani. In prezent, pe piata romaneasca se pot gasi o multitudine de produse ale unor firme de talie internationala de asigurari, dar si locale, care ofera produse adaptate nevoilor si posibilitatilor financiare ale romanilor. Din discutiile avute cu diferiti consilieri de asigurari a reiesit ca la inceput marea majoritate a celor care cumparau polite de asigurari de viata se interesau in principal de suma asigurata si mai apoi de planurile de economisire oferite suplimentar de acest tip de instrument. In timp, optica s-a schimbat, tot mai multi contractanti constientizand faptul ca pe termen lung o asemenea polita combinata cu un plan de investitii facut de comun acord cu asiguratorul poate aduce beneficii banesti mult mai mari decat utilizand clasicul depozit bancar. Daca initial lumea era reticenta cand auzea de polite care pot aduce venituri suplimentare de pana la 100% pe an, in timp ce depozitele bancare se situa in jurul a 40% pe an, acum aceasta a disparut dupa ce companiile de asigurari au dovedit ca nu este vorba de nici un fel de jocuri piramidale sau alte scheme de multiplicat banii. Practic, sporirea fondurilor se face printr-un mix de investitii si plasamente pe piata financiar-bancara pe care le fac aceste companii, iar acum nu mai este nici un secret ca acestea sunt facute in principal in actiuni foarte bine cotate la bursa, titluri de stat sau depozite cu dobanzi preferentiale la banci. Pe parcursul ultimilor doi ani au fost introduse noi polite, dupa ce in prealabil s-au facut studii de cercetare de piata care au dat certitudinea companiilor de asigurari ca pot lansa programe si planuri de economisire ce pot asigura bursele de studii ale copiilor unei familii, sau mai nou, pensiile private. Politele pentru burse se bucura la ora actuala de un real succes, urmate de un interes din ce in ce mai crescut pentru cele care pot oferi pensii private, superioare ca si cuantum de cele asigurate de sistemul de stat. Ca o diversificare au fost introduse polite cu planuri de economisire in valuta forte, dolari sau euro. Toate companiile de asigurari au facut eforturi pentru ca primele de asigurare sa fie suportabile pentru bugetul unei familii cu venituri medii. S-a aplicat politica unei cat mai largi baze de clienti, tinand cont totusi ca segmentul celor cu venituri foarte mari care si-ar putea permite prime de asigurare mari este totusi redus in Romania, unde un salariu mediu nu este mai mare de 125-150 de euro, comparativ cu tarile central europene, unde aceste salarii depasesc pragul de 500 de euro. Majoritatea companiilor de asigurari, printre care se numara ING Nederlanden Asigurari de Viata, Aviva, AIG Life, Omniasig Asirom, considera ca piata romaneasca pentru asemenea instrumente nu este acoperita in proportie de aproximativ un sfert din potential.

Cel care ucide...

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:54:00 +0000

Se intampla uneori ca autorul unor crime de o cruzime excesiva, sa fie adus de presa in atentia publica, tocmai din pricina absurditatii faptelor sale. Chiar in aceste zile, chipul unui barbat tanar, cu o privire fixa, goala si obrajii supti a aparut in paginile tuturor ziarelor de la noi. Omul si-a omorat intreaga familie dupa ce planuise crima timp de o luna, dupa cum singur a declarat. Eroul unui caz similar, petrecut in Franta anilor '80, a devenit subiectul uneia dintre cele mai jucate piese ale dramaturgului Bernard-Marie Koltes, el insusi un revoltat al generatiei sale artistice. Roberto Zucco a fost transformat astfel intr-un personaj mitologic, incorporand toate temerile, spaimele, prabusirile interioare ale omului modern, in special ale fiintei tinere, care se revolta impotriva arsenalului de reguli si constrangeri pus la punct de o societate din ce in ce mai asupritoare pentru individ. O lume in care nu mai exista loc pentru nonconformism, un spatiu al incarcerarii, in care libertatea e numai un cuvant bun pentru discursurile politicienilor. Acesta este personajul adus pe scena Teatrului Bulandra, in deschiderea stagiunii de actorul Cristi Iacob, intr-un spectacol rece, jucat in ritm cinematografic, al carui autor este regizorul german Benjamin Walther. Productia spectacolului Roberto Zucco este parte dintr-un proiect al Uniunii Teatrelor Europene, care a contribuit la realizarea spectacolului, din a carui distributie mai fac parte Mirela Gorea, Tora Vasilescu, Ion Cocieru, Marian Ghenea, Vlad Zamfirescu, Mihai Bisericanu, Radu Aldulescu, Aura Calarasu, Ozana Oancea, Andrei Aradits si tinerii Rodica Lazar, Vlad Oancea, Alexandru Nedelcu. Teatrul Bulandra isi va deschide oficial portile odata cu inaugurarea din 28 octombrie a salii Izvor, complet renovata, consolidata si modernizata. Noul director al teatrului, regizorul Alexandru Darie, si-a propus si a reusit o modernizare, din fonduri proprii si a salii "Toma Caragiu", asa incat Teatrul Bulandra isi asteapta spectatorii complet innoit la acest inceput de stagiune. Vor urma premierele cu piesa Bent de Martin Sherman, in regia lui Eli Malka si Anatomie. Titus. Caderea Romei de Heiner MUller (regia Alexandru Darie).

Eminescu - batjocorit prin parcuri

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:54:00 +0000

Printre zicerile sarcastice ale romanului privind comportamentele aberante sau antisociale se afla si aceasta: numele prostilor, pe toate gardurile! Numai ca prostii si derbedeii isi scriu numele ori lanseaza diverse mesaje, inclusiv electorale in anumite perioade, nu doar pe ziduri, garduri etc., ci si pe monumente, pe statuile unor mari personalitati ale istoriei si culturii. De pilda, in Parcul Cancicov, din Bacau, nu exista statuie care sa nu fie maculata. Creanga este fardat la ochi, dat cu ruj si vopsit in roz pe obraji. Alte busturi sunt scrijelite si manjite cu vopsea sau inscriptionate cu markere. De pe statuia lui Costache Negri numele ilustrului pasoptist si unionist a fost sters si pus in loc Regele Mihai (!?). Bustul lui Mihai Eminescu este "impodobit" cu numele unor elevi despre care aflam ca sunt in clasa a IX-a C, dar nu stim de la ce scoala: Laura, Madalin, Antheus, Liviu, Roxana, Raluca, Cristina si altele. Ca niste derbedei veritabili, ei nu s-au multumit insa cu atat, au caligrafiat si declaratii "de dragoste" obscene. Ne intrebam: edilii Bacaului nu au nimic de spus si, mai ales, de facut in asemenea situatie? Sau ei asigura ordinea numai la festivitatile prilejuite de ziua de nastere a primarului Sechelariu? Care, dupa cate stim, nu are inca statuie!

Dracula si Bunul Dumnezeu" - premiat la Karlovy Vary

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:54:00 +0000

La cea de-a treizeci si cincea editie a Festivalului de Film Turistic de la Karlovy Vary, TourFilm 2002 (25-26 septembrie) - Romania a urcat pe podiumul castigatorilor prin documentarul "Dracula si Bunul Dumnezeu" realizat de TV Etalon din Rm. Valcea. Filmul Televiziunii Etalon a fost distins cu premiul al III-lea "Bronze Flower" (floarea de bronz) - la sectiunea Film TV, in care s-au aflat in competitie 140 de productii din toata lumea. Printre acestea, filme realizate de televiziuni prestigioase cu mare traditie in domeniu: BBC, ZDF, televiziunea spaniola, TRAVEL CHANNEL, CANAL+ etc. Timp de 2 zile, cocheta statiune termala Karlovy Vary, a devenit locul de intalnire al celor care prin filmele, spoturile publicitare, CD-rom-urile si paginile web realizate, contribuie la promovarea turismului. In acest context, premiul decernat filmului "Dracula si Bunul Dumnezeu" la Karlovy Vary reprezinta nu numai recunoasterea talentului echipei de realizatori formata din Iulian Margu - producator, Diana Deleanu - realizator, Cosmin Bunea - director de imagine si Petre Constantinescu - cameraman, ci si un important castig de imagine pentru Valcea si pentru Romania, filmul atingandu-si astfel scopul pentru care a fost realizat. La sectiunea la care a concurat "Dracula si Bunul Dumnezeu", Floarea de argint a revenit unei productii Spania - insulele Canare, iar Floarea de Aur unei coproductii Rusia - Cehia. Marele Premiu TourFilm 2002 a luat drumul Portugaliei.

Sticla venetiana, la Muzeul National de Istorie a Romaniei

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:53:00 +0000

eflexele sticlei venetiene au devenit celebre de-a lungul secolelor, sticla prelucrata in insula Murano, care se afla la cativa kilometri de Venetia, si prezentata sub forma de obiecte decorative, vitralii sau bijuterii, a facut ca Venetia sa nu fie doar "orasul plutitor", ci si cel care "se vede" prin transparenta sticlei colorate. Un strop de minune venetiana se afla pana la sfarsitul acestei luni, in expozitia "Sticlarie venetiana din Renastere pana in secolul al XIX-lea" deschisa la Bucuresti, la Muzeul National de Istorie a Romaniei.

Ministrul Razvan Theodorescu inaugureaza monumente pe jumatate restaurate

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:53:00 +0000

Sambata dimineata, in jurul Bisericii Domnesti din Curtea de Arges se adunase o mana de oameni: cativa angajati ai Ministerului Culturii si Cultelor, membri ai Comisiei monumentelor istorice, restauratori si oficialitati locale. Urma ca ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, sa faca receptia lucrarilor de reataurare la unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura bizantina din sud-estul Europei. Emotie mare si o oarecare nervozitate. Patronul firmei care lucrase la consolidare, vizibil deranjat de articolul din ziarul Adevarul de sambata, cu greu temperat de cei din jur, striga prin curtea bisericii: "Ce cauta ala de la Adevarul aici, sa iasa afara! Pana la receptie eu sunt stapan!" Intr-un alt palc de oficiali ai Ministerului Culturii, Irina Arabagiu, directoarea Directiei Generale a Patrimoniului Cultural din MCC, tot intreba in stanga si-n dreapta: "Cine le-o fi dat informatii? Daca-l aflu, n-o sa mai primesca nici un ban de la minister!". Cam in acelasi timp, membrii comisiei, care urmau sa avizeze restaurarea, analizau modul in care se lucrase, dand uneori nemultumiti din cap. Dupa 25 de ani de restaurare, perioada in care, din cauza schelelor, cel mai important monument bizantin din Romania nu a putut fi vizitat, consolidarea s-a terminat. In interior insa, biserica nu arata deloc ca o constructie gata pentru receptie. Pictura (la care se lucreaza din 1977) a ramas pe portiuni largi nerestaurata, ba chiar, pe alocuri, poarta urmele lucrarilor aflate in curs, fiind fixata provizoriu cu benzi de hartie adeziva, iar muchiile unor ziduri de la intrare au fost distruse, probabil, la scoaterea schelelor. Undeva, aproape de mijlocul bisericii trebuie sa ocolesti cu mare atentie o groapa de aproape un metru patrat, aflata in podea. Extrem de ciudat pare si modul in care, intr-un monument de secol XIV, s-au instalat prize si intrerupatoare la vedere, facandu-se gauri in zid, distrugandu-se in acea portiune pictura, pentru ca mai apoi golurile sa fie acoperite cu o tencuiala obisnuita. Toate acestea nu pareau sa-l deranjeze pe ministrul Razvan Theodorescu, care a tinut sa faca receptia si sa inaugureze pentru vizitare un monument neterminat. Daca domnul minstru a promis cateva zeci de receptii in 2002, acestea trebuie sa se faca, fara ca cineva sa se impiedice de "mofturi" cum ar fi stadiul real al lucrarilor. Prin gestul sau ministrul se inscrie intr-o "ilustra" traditie: inainte de '89, dictatorul, "primul constructor al tarii", inaugura "la termen" cartiere intregi de blocuri neterminate, avand in loc de fatade cartoane pictate. Intrebat cand se vor termina lucrarile de restaurare la pictura, ministrul a declarat ca "nu vor mai fi termene care sa fie respectate, se va mai lucra mult timp, dar fara schele." Cum insa acesta inaugurare a unei restaurari neterminate ar putea sa nedumereasca un contribuabil obisnuit, din banii caruia se fac aceste lucrari, ministrul, recent intors dintr-o calatorie prin Europa, a propus celor prezenti un concept nou, acela de "restaurare continua". Adica, si dupa receptie lucrarile vor continua, de fapt se va lucra tot timpul, asa cum, dupa spusele ministrului, "se obisnuieste pe afara", va fi deci "un santier permanent". Sau, in traducere libera, o permanenta gaura neagra in care, prin firmele favorizate, se vor scurge fonduri imposibil de contorizat.

Semnale pe internet

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:53:00 +0000

D-na Onita Tiberia, din Hunedoara, strada Sarmizegetusa nr. 13, semnaleaza o problema careia organele de pensii ar trebui sa-i gaseasca o rezolvare legala, intrucat afecteaza o larga categorie de pensionari. "Ma adresez dumneavoastra ca fiind ultima forma in care poate voi primi un raspuns in legatura cu o problema care nu ma afecteaza numai pe mine, ci pe foarte multe femei care au vechime incompleta in munca si sunt acum pensionare. Am fost pensionata in anul 1990, cu o vechime in munca de 24 de ani, in loc de 25, la implinirea varstei de 57 de ani. La iesirea la pensie, mi s-a stabilit o pensie de 2.220 lei, adica ceva mai mult decat pensia medie din acea vreme, astazi am o pensie de un milion trei sute de mii lei, ceea ce reprezinta mult sub pensia minima de astazi. M-am adresat, in acest sens, in repetate randuri, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si nu am primit nici un raspuns de ce aceasta categorie de pensionari nu beneficiaza de majorari si recorelari de pensie. In luna februarie a.c., dupa prima recorelare din acest an, am scris la Ministerul Muncii, precum si d-nei senator Simona Marinescu, in calitate de membru in Comisia cu probleme sociale din Senat, precum si secretar general cu probleme sociale al PSD, solicitand raspuns la aceeasi intrebare, indiferent de continutul acestuia. Nu am primit, pana acum, nici un raspuns. De ce categoria de pensionari cu vechime incompleta este neglijata de la majorari si recorelari de fiecare data, oare acesti oameni sunt condamnati sa moara de foame si frig, pentru ei preturile nu cresc in aceeasi masura ca pentru ceilalti pensionari?" Suciu Nicolae, domiciliat in Oradea, str. Aluminei, bl. PB 4/1, ap. 1, ne semnaleaza: "In blocul in care locuiesc, de doi ani incoace vecinul de deasupra mea ma inunda zilnic. Am apelat la asociatia de locatari, dar fara rezultat. Am apelat si la Primaria Municipiului Oradea, plangere inregistrata sub numarul 152.963 din 11/07/2002, dar fara rezultat. La asociatia de locatari din care fac parte avem un presedinte cu numele de Babau Ioan, care, in loc sa se ocupe cu problemele locatarilor, se ocupa cu uscatoria, pentru a o vinde fara semnatura mea, avand in vedere faptul ca eu sunt cel mai afectat de lipsa uscatoriei. Locuind la parter, neavand balcon, nu am alta solutie de a-mi usca hainele decat in uscator. In data de 24/09/2002, dl. Babau Ioan, presedintele asociatiei, a intrat abuziv in uscator, cu noul proprietar al uscatorului, si mi-a aruncat hainele afara, a schimbat yala de la usa, afisand un contract de vanzare-cumparare ilegal (deoarece eu nu mi-am dat acordul prin semnatura). Aceasta uscatorie a fost vanduta pentru ca domnul Babau locuieste la etajul 4, ap. 16 si vrea sa-si construiasca mansarda. Deci, daca eu nu am fost de acord si nu i-am semnat pentru a putea vinde uscatorul, nu mi-a rezolvat nici problema cu inundatia din apartament. Am o familie care se compune din 6 persoane, cel mai mic fiind de 7 luni. Acum, va intreb pe dumneavoastra: unde sa intindem hainele, avand in vedere faptul ca baia este inundata (cu mucegai) si uscatoria a fost vanduta ilegal? A doua zi am fost, din nou, la primarie, unde am relatat tot ce s-a intamplat si mi s-a dat urmatorul raspuns: "...Noi suntem de acord cu dumneavoastra ca aveti dreptate, dar nu putem face nimic, doar sa-l dati in judecata, ca, suta la suta, veti castiga procesul". Eu, ca pensionar, cu 1.800.000 lei, cum sa ma judec cu acest om care are relatii prin mai multe institutii?".

Cum se obtine certificatul de persoana cu handicap

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:52:00 +0000

Dl. Marin Danaila din Turnu Magurele ne solicita mai multe amanunte in legatura cu procedura obtinerii certificatului de incadrare a unei persoane in grad de handicap. - Expertizarea si incadrarea in grad de handicap a persoanelor adulte care prezinta un handicap se efectueaza de catre comisiile judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti din subordinea inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap. Aceste comisii sunt coordonate de Comisia superioara de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti. In conformitate cu prevederile legale in vigoare, la comisia de expertiza medicala se pot prezenta si au dreptul sa fie examinate in vederea incadrarii in grad de handicap persoanelor care prezinta deficiente fizice, senzoriale, psihice, mentale, ce le impiedica sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali, culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale. Cererea de examinare adresata comisiei in vederea eliberarii certificatului de incadrare in grad de handicap trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: actul de identitate; biletul de trimitere de la medicul de familie; referatul medicului specialist; alte acte medicale (bilet de iesire din spital, examene paraclinice etc.). Documentatia medicala si examinarile complementare se efectueaza in cadrul unitatilor sanitare din reteaua Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in conformitate cu prevederile legale. Certificatul de incadrare in grad de handicap, eliberat pe baza hotararii comisiei, atesta gradul de handicap care poate fi: - usor; - accentuat; - grav, faptul ca persoana necesita sau nu protectie speciala si ca beneficiaza sau nu de drepturile conferite prin lege, care se inscriu nominal in cuprinsul acestuia. In cazul persoanelor cu handicap grav, in certificat se face mentiunea ca pot beneficia de un asistent personal, in care scop este obligatorie efectuarea unei anchete sociale de catre autoritatea tutelara competenta, din care sa rezulte motivele ce determina angajarea acestuia. Certificatele de incadrare in grad de handicap pot fi contestate in termen de 30 de zile de la data comunicarii. Contestatia se depune la comisia care a emis certificatul si va fi inaintata, in termen de 5 zile, de secretarul acesteia, impreuna cu dosarul persoanei in cauza, Comisiei superioare care are obligatia sa o solutioneze.

In doua vorbe

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:52:00 +0000

Teodor Cojocareanu, Calea Bucuresti, bl. C3, Craiova: Modul de folosire a sumelor incasate din penalitati de intarziere si din dobanzile la sumele depuse in contul asociatiei de proprietari se stabileste de adunarea generala a proprietarilor. * Daniel Marinel Iordan, comuna Radomiresti, judetul Olt: In situatia relatata in scrisoare s-a procedat legal la respingerea cererii dv. * Natalia Francu, Aleea Carpati nr. 33-32, Targu Mures: Problema la care va referiti in scrisoare o puteti rezolva impreuna cu Inspectoratul scolar si Casa de pensii. * Vladimir Cerneanu, strada Tineretului nr. 11, Medias: Prin Legea nr. 189/2000 (publicata in Mon. Of. nr. 553 din 8 noiembrie 2000) a fost aprobata Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea si completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, cu modificarile ulterioare. De prevederile acestei legi beneficiaza si sotul supravietuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevazute de lege, daca ulterior nu s-a recasatorit. * Gheorghe S. Radu, satul Batesti, comuna Brazi, judetul Prahova: Din datele prezentate in scrisoare rezulta ca in cazul dv. nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in detasamentele de munca. * Elena-Lavinia Dinca, comuna Corbii Mari, judetul Dambovita: Lamuriri in problema ce va intereseaza puteti obtine direct de la Inspectoratul scolar, respectiv, Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Halta Palos - un palat in paragina

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:52:00 +0000

Cladirea garii din Palos-Ardeal este o constructie frumoasa, sanatoasa, impunatoare, construita dupa un model raspandit dupa Marea Unire, si mai ales catre anii '40, si chiar in timpul razboiului. Acest tip de statie de cale ferata a ramas emblematic aici, in Ardeal, cu deosebire in partea de sud, dar l-am vazut si-n alte parti. Prin arhitectonica ei, constructia sugereaza configuratia de mic castel, de vila musceleana, cu un fel de foisor deasupra corpului central. Ansamblul arhitectonic, cu scara interioara, cu etaj, cu sala de asteptare si subsol, este completat cu constructii anexe, cu fantana si-n fata cu ronduri de flori si arbori tuia, cu terasa-peron, trepte si o alee cu plopi. Conceputa astfel, gara, ca si scoala, devenise de-a lungul timpului un loc-reper, atat in zi de lucru, cat si de sarbatoare. Langa gara (statia, halta) din Palos-Ardeal, situata intre Rupea si Sighisoara, s-au amenajat un teren de fotbal si un bazin de inot. In fiecare zi de sarbatoare, mai ales duminica, tineretul venea aici in virtutea unei traditii. Alti sateni isi insoteau rudele sau musafirii la tren. In anii exodului spre oras, cand navetismul devenise endemic, gara avea o viata dinamica si multi ani a functionat cu doi impiegati si o casiera. Drumul din localitate la gara, si invers, era mereu umblat, cu intensitate la trenurile de dimineata si de seara. Dupa '89, au intervenit o serie de schimbari, sigur, obiective (a disparut aproape total navetismul, de exemplu), adica numarul pasagerilor a scazut, dar nu ca sa nu mai fie, oamenii vin sau pleaca cu trenul si-aici in Palos, tinerii la scoli si asa mai departe. Totusi, Directia SNCFR - Brasov a desfiintat postul de casier de aici si, odata cu acesta, frumoasa si sanatoasa cladire din Palos-Ardeal a fost parasita si a intrat in paragina. Raufacatorii au lasat-o deja fara geamuri si usi, au smuls instalatiile, au astupat fantana cu roata, acum actioneaza la tigla de pe acoperis, animatia din zilele de sarbatoare s-a stins, calatorii vin sau pleaca parca ascunzandu-se, terasele de urcare si coborare sunt rupte pe alocuri, devenind un real pericol de accidentare, cu un cuvant, se distruge o valoare, atat materiala, cat si morala, daca nu chiar istorica. Si aceasta pentru ca SNCFR Brasov nu mai poate plati un casier care sa stea in cladirea garii ca bun gospodar, cu familia sa, cum a fost pana nu de mult, sau macar sa fi scos cladirea la vanzare. La sesizarea noastra ca se distruge o cladire care valoreaza cateva miliarde, dl. director al Directiei CFR Brasov ne-a raspuns ca statia nu mai e rentabila, ca n-are ce face, sa gasim noi un chirias sau o solutie, si apoi nu e prima constructie care se distruge, aceasta este situatia. Nici primarul comunei Cata - de care apartine satul Palos-Ardeal, n-a manifestat vreun interes in a pastra constructia, pe motiv ca nu e proprietatea comunei. Asa ca, la Palos-Ardeal, de departe, pe calea ferata se vede o cladire inalta, in ruina... Ion Topolog Popescu consilier judetean Brasov

Opinii

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:52:00 +0000

Oamenii din colonia Cornet traiesc in mizerie Hidrocentrala de la Cornet (judetul Valcea), inaugurata in vara aceasta, reprezinta o mare realizare a tehnicii noastre. Daca cei care au participat la aceasta premiera din domeniul hidroenergetic ar fi facut cativa pasi, ar fi observat conditiile in care locuiesc muncitorii, cei care au faurit cu munca lor aceasta minunatie a Oltului. Ar fi constatat cum Centrala termica a fost dezafectata, muncitorii carand lemne de pe malul Oltului sau le cumpara pe bani grei de la localnici; cladiri insalubre; alei pline cu noroi; infiltratii de apa sub casutele din colonie etc. Cum acesti muncitori s-au mutat pentru a lucra in amonte, la hidrocentrala de la Robesti, si cum iarna se apropie, ar trebui sa se gandeasca cineva la imbunatatirea conditiilor de viata din colonia Cornet. Oamenii merita aceasta! Prof. Ioan Negrea, Titesti - Perisani, judetul Valcea Finantele raspund cu incetinitorulPrin incheierea Curtii de Apel Suceava, din data de 16.05.2002, am fost numit sa fac expertiza contabila intr-un dosar. Misiunea mea era sa stabilesc daca au suport legal constatarile DGFP Suceava, cu privire la cheltuielile nedeductibile. In acest sens, SC Romups SA Suceava, cu scrisoarea nr. 6.157 din 16 iulie 2002, a solicitat relatii la Ministerul de Finante cu rugamintea de a se preciza daca in aceasta situatie descrisa in scrisoare sunt si alte reglementari, in afara de Ord. G. nr. 70/1994, art. 4, alin. (3) si HG nr. 402/2000, art. 4, alin. (6) lit. a, s. In adresa s-a solicitat in mod expres sa se precizeze daca pierderile inregistrate la unele produse, intr-un an de productie, se exclud din cheltuielile de exploatare deductibile, considerandu-se nedeductibile, pentru ca sunt in aceste acte normative. La adresa trimisa nu s-a primit nici un raspuns. Pentru lamurirea situatiei este absolut necesar punctul de vedere al Ministerului Finantelor Publice, dar acesta intarzie. Raspunsul ar fi deosebit de util nu numai in acest caz, ci si pentru alti numerosi agenti economici. Expert contabil, Ioan Lacatusu, com. Scheia, jud. Suceava Handicapul varstei la angajareIn societatea romaneasca, in aceasta tranzitie originala, femeile care au varste cuprinse intre 45-50 de ani traverseaza o etapa dramatica. Multe dintre ele, restructurate din serviciu, nu-si mai gasesc o slujba pentru ca au implinit aceasta varsta. In aceasta situatie, unele se pensioneaza pe caz de boala. Altele, care nu reusesc o astfel de performanta, lucreaza cu ziua - la spalat, la curatenie, pentru a aduna o suma derizorie prin care sa supravietuiasca. Cele mai curajoase incearca sa demareze o afacere. Incercare neincununata de succes. Pentru ca, in acest caz, se pune problema ca ele sa primeasca un mic credit. Si situatia le ingradeste din nou sansele, pentru ca trebuie sa depuna tot felul de garantii. Desigur, autoritatile au ignorat, pana acum, strigatul lor disperat. Cum se descurca femeile din acest esalon, care sunt divortate, vaduve, fara sprijin moral si material? Cum reusesc sa-si creasca si sa-si educe copiii, sa-i trimita la scoli si facultati? Angela Tompi, localitatea Gaesti, jud. Dambovita Fructele de padure nu mai sunt la pretO reala bogatie a noastra, fructele de padure, in ultimul timp nu mai sunt valorificate si nu inteleg de ce. Consumatorii din tara si strainatate apreciau mult calitatea sucurilor, conservelor realizate, a fructelor de padure congelate. Din aceasta indeletnicire castigau si unitatile Plafar. Acum, prea putini mai sunt interesati de aceasta activitate. Spania, cu o flora mult mai saraca decat a noastra, stie sa-si valorifice resursele. Ileana Trandafir, Pitesti

Ne-ati scris, am sesizat autoritatile

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:51:00 +0000

Nu mi-am primit pensia de trei luni. Sunt pensionata medical si de trei luni nu primesc banii care mi se cuvin. In 15 aprilie a.c. am cerut transferarea dosarului de pensie de la Casa de pensii Braila la Casa de pensii Buzau, judet in care locuiesc acum. In luna septembrie am fost chemata la Casa de pensii Buzau pentru a mi se comunica faptul ca nu mi se gaseste dosarul medical. Cei din Braila spun ca l-au trimis la Buzau. Pentru ca nu mi-am primit pensia de trei luni am fost nevoita sa intrerup curentul electric si sunt restanta la plata intretinerii. (Dobrita Tufanoiu, Ramnicu-Sarat, str. Toamnei, bl. 21 C, apartament 17, etaj III). Platim pierderi inregistrate la canalizare. Inaintea contorizarii, firma care a montat aparatele de masura pentru apa calda si caldura a efectuat toate reparatiile necesare de la subsolul blocului. Aceeasi firma ne imputa acum pe facturile de plata pierderi la canalizare! Intelegem sa suportam cheltuilile pentru pierderi la apa, dar la canalizare cum se inregistreaza pierderile? Am solicitat firmei cu pricina (RATACFL Turda) sistarea acestor plati, insa nu am primit nici un raspuns pana acum. (Solean Mircea, str. Zorilor nr. 4, bloc C14, Turda). Munca pe promisiuni. Acum un an, tatal meu, Constantin a prestat un serviciu unei firme din Bucuresti - Zimercam Trading SA in baza unui bon de receptie. Serviciul a constat in efectuarea treieratului de grau in comuna Perisor, judetul Dolj. Patronul firmei, inginerul Morariu, i-a dat tatalui meu o parte din bani, urmand ca restul de 7.500.000 sa-i plateasca ulterior. N-am vazut banii astia nici pana-n ziua de azi. Am telefonat acestei firme de nenumarate ori, dar nu am primit decat promisiuni. (Silvia Guma, comuna Giubega, jud. Dolj) Lantul slabiciunilor in ignorarea legii. In prima jumatate a anului 2000, asociatia de proprietari a chemat in judecata pe Brasoveanu Cristian Silviu, posesor prin mostenire al apartamentului nr. 84 din imobil. Sentinta definitiva a fost in favoarea asociatiei, asa ca am solicitat prin Biroul de Executari judecatoresti inscrierea somatiei de executare silita imobiliara. Judecatoria sectorului 6 ne-a respins aceasta cerere pe motiv ca apartamentul a fost vandut in urma cu doi ani si intabulat in favoarea SC Victor & Cicerone PI Comercial Company SRL. Nimeni n-a cerut asociatiei noastre situatia datoriilor pe care le are apartamentul respectiv. Am cautat singuri adresa firmei respective, le-am trimis somatia pentru plata restantelor si am primit-o inapoi. Nu stim cum sa iesim din acest cerc vicios. (R. Popa, str. Pestera Scarisoara nr. 2, bl. MIIb8/3, sector 6, Bucuresti).

Despre patriotism si demagogie patriotarda

noreply@blogger.com (blogs) — Thu, 17 Sep 2009 10:50:00 +0000

"De ce un roman din Paris sa ne semnaleze un caz dintre cele mai jignitoare la adresa tarii si poporului roman, iar presa noastra sa se multumeasca in a publica scurta scrisoare ca pe un fapt divers? Cum este posibil sa nu reactionam pe cele mai civilizate cai, cand vedem ca "Le petit Robert", dictionar care se afla in casa fiecarui francez, prezentand tarile si limbile lor specifice, asociaza Romania cu o satra de tigani mizerabili, undeva pe camp, langa niste corturi murdare, cu puradei dezbracati? Stimate domnule Tinu, mi se umple sufletul de revolta cand vad asemenea lucruri, de ce tacem, inchidem ochii, cand la mijloc este vorba de Romania? Da, domnule director, asta-i situatia acum la noi. Nu mai este voie sa vorbesti de patriotism, caci esti taxat extremist, dar altii au voie sa-si bata joc de Romania, asociind-o cu tiganii". (Nicolae Diaconeasa, Craiova) - Ii inteleg revolta cititorului din Craiova. In ce ne priveste, noi n-am tratat acest semnal din Paris ca pe un fapt divers, dovada ca autorul repeta, intr-un fel, ceea ce noi am spus despre modul tendentios in care este prezentata Romania in amintitul dictionar. Restul este treaba institutiilor statului, platite pentru aceasta, de a interveni si a corecta ceea ce este de corectat. N-am auzit, de pilda, ca domnul Oliviu Gherman, ales in repetate randuri senator de Dolj, aflat acum in fruntea ambasadei din Paris, sa se fi deranjat pentru a face o vizita la redactia "Le petit Robert" si sa fi protestat fata de o asemenea prezentare deliberat denigratoare. Sunt de acord, dupa cum se poate constata din lectura Adevarului, ca nu trebuie sa inchidem ochii si sa tacem cand la mijloc e vorba de Romania. Cine spune ca nu mai e voie sa vorbim de patriotism? Eu cred ca nu de vorbit ducem noi lipsa, ci de actiune. Este insa adevarat ca tema patriotica este folosita de extremisti ca suport pentru atacurile lor rasiste, xenofobe, antisemite. Atunci cand ii jignesc pe tigani, pe evrei, pe unguri, n-o fac ei in numele iubirii de neam si de patrie? - "Un "brunet" declara unui reporter TV: "...sa cersesti, nu e bine, sa furi, nu e bine, sa dai in cap, nu e bine, atunci ce e bine in tara asta?" Dupa cum vedeti, tiganul nici nu amintea si de verbul "a munci"". (Elena Druca, Ploiesti) - Desi zicerea "brunetului" pare mai degraba o poanta dintr-un spectacol al grupului Divertis, putem sa o luam in serios, pentru ca noi stim bine, nu sunt putini in aceasta tara cei care nu se gandesc si la munca atunci cand se intreaba ce e bine si ce e rau. A pune insa o asemenea mentalitate exclusiv pe seama "brunetilor" mi se pare inexact si incorect. As putea da nenumarate exemple pentru a demonstra aceasta. Incercati sa dati un anunt pentru angajare de muncitori (asa cum am facut noi cu catva timp in urma, avand nevoie de distribuitori de ziare) si veti vedea cati romani (blonzi, sateni, nu neaparat bruneti) se prezinta. Sau ar merita ca vreun institut de sondare a opiniei publice sa incerce odata sa afle cati romani au un al doilea serviciu, de noapte, de pilda, pe langa cel de baza. Am cunoscut candva, in Statele Unite, un roman care avea trei slujbe, ultima fiind paznic de noapte, cand se mai si odihnea. Cand ajunge acolo, in Occident, primul lucru pe care-l invata un cetatean din Est, deci si din Romania, este ca fara munca, fara multa munca nu are nici o sansa de reusita.

Poli Timisoara-Stuttgart in direct la TVR1

noreply@blogger.com (blogs) — Fri, 28 Aug 2009 16:38:00 +0000

stazi, 18 august, are loc mansa tur a playoff-ului Ligi Campionilor. Poli Timisoara si Stuttgart vor lupta pentru un loc in grupele celei mai tari competitii inter-cluburi.

Meciul va fi transmis pe TVR1, incepand cu ora 21:45. O eventuala calificare pentru Poli Timisoara in grupele Champions League ar rotunji conturile clubului cu 7,1 milioane de euro, la aceste suma se mai pot adauga bonusurile pentru victorie (0,8 mil euro), egal (0,4 mil euro) sau banii din cota de piata.

Vezi echipele probabile

Poli Timisoara: Pantelimon – Eder Bonfim, Nibombe, Cisovsky, Artavazd Karamian – S.Stancu, Alexa, Scutaru, Arman Karamian – Gh.Bucur, Magera

Stuttgart: Lehmann - Celozzi, Delpierre, Tasci, Magnin - Khedira, Hitzlsperger, Gebhart, Hleb - Pogrebniak, Marica.

Partida va fi arbitrata de o brigata spaniola, avandu-l la centru pe Olegario Manuel Bartolo Faustino Benquerenca si ajutat pe margini de Jose Manuel Silva Cardinal si Bertino Cunha Mirand.

Sperante daramate, urmeaza alte sperante

noreply@blogger.com (blogs) — Fri, 28 Aug 2009 16:37:00 +0000

Sperantele timisorenilor au fost daramate de masinaria germana. Aseara, pe Dan Paltinisanu din Timisoara, Vfb Stuttgart a facut un pas mare catre grupele Champions League.

"Jucătorii echipei din Stuttgart sunt de o valoare fenomenală. Sincer, mă aşteptam la acest rezultat, iar victoria lor este absolut meritată. A fost şi lipsa de experienţă a echipei bănăţene şi presiunea prea mare asupra jucătorilor tineri. Nu maio să treacă de grupe este nicio şansă de calificare pentru meciul retur, dar o să vedeţi că FC Timişoara va face o figură frumoasă în Liga Europa, cred că o să treacă de grupe ", a prezis in stilul sau personal, presedintele ligii profesioniste de fotbal - Dumitru Dragomir.

Antrenorul nationalei Razvan Lucescu astepta mai mult de la echipa gazda: "Eu cred că FC Timişoara ar fi putut mai mult pentru că ei au eliminat în turul precedent o câştigătoare de Cupa UEFA (n.r. - Şahtior Doneţk). În jocul precedent, Timişoara a fost mai agresivă faţă de acest meci în care au dat posibilitatea echipei din Stuttgart să-şi facă jocul. Meciul s-a decis în două minute, iar, după goluri, Stuttgart s-a mulţumit să păstreze rezultatul. A fost şi un moment la ratarea lui Magera în care se putea schimba meciul".

"Până aici am putut merge. Sunt doar 2-3 jucători de la FC Timişoara care în această seară ar fi putut merge mai departe. Sunt alţi jucători care au o limită, iar mulţi şi-au arătat-o astăzi. Nu suntem pregătiţi de Liga Campionilor. Am avut o problemă şi pentru faptul că sunt accidentaţi unii jucători importanţi. Nu primul gol a fost cel care ne-a învins, ci al doilea, care a venit pe fondul unei somnolenţe totale din partea jucătorilor noştri", a declarat Iancu la postul de televiziune Gsp TV.

Invinsi cu 2-0 in meciul tur, Poli Timisoara nu poate spera decat la un meci onorabil in deplasare si sansa la tragerea la sorti pentru grupele Europa League.

Rezultate meciuri etapa 4 - Divizia A

noreply@blogger.com (blogs) — Fri, 28 Aug 2009 16:37:00 +0000

Etapa a IV-a a Ligii I a adus meciuri interesante, poate mai bune decat media anilor trecuti. Ambitiile patronilor cresc calitatea echipelor si implicit a jocurilor.

Cine ar fi crezut ca o echipa tanara ca cea a Ceahlaului, calcata in picioare de Dinamo, va reusi sa se impuna pe terenul unde anul trecut echipe de prima mana se recunosteau invinse? Cati ar fi mizat pe revenirea "cainilor" dupa cea mai de cosmar partida europeana? Din pacate cresterea nivelului fotbalistic este eclipsat de huliganismul celor din tribune. Balanta fotbal - spectatori este de data aceasta aplecata de partea sportivilor.
2009-august-21
D1 FC BRASOV UNIV. CRAIOVA 1-0 2-0
D1 RAPID BUCURESTI UNIREA ALBA IULIA 1-0 2-0
D1 POLI IASI FC ASTRA PLOIESTI 2-0 2-0
2009-august-22
D1 GAZ METAN CEAHLAUL 0-1 0-2

D1 UNIREA URZICENI FC TIMISOARA
0-0 0-0
2009-august-23
D1 OTELUL GALATI STEAUA BUCURESTI
0-0 0-1
D1 GLORIA BISTRITA FC VASLUI 1-0 1-3
D1 PANDURII TG JIU INTERNAT. C.DE ARGES 0-0 2-3
D1 DINAMO BUCURESTI CFR 1907 CLUJ 0-0 1-0

Fotbal inainte de judecata

noreply@blogger.com (blogs) — Fri, 28 Aug 2009 16:37:00 +0000

"Fotbalul nu se termina atunci cand vor huliganii", asta a parut a fi lozinca sub care s-a desfasurat meciul Dinamo - CFR din etapa a IV-a a Ligii I.

Desfasurat intr-un anonimat nefiresc pentru un asemenea derby, justificat de incidentele de joi seara, meciul s-a ridicat deseori la inaltimea pretentiilor noastre. Un gol spectaculos, o bara in minutul 90, ocazii, angajament si suficient respect sportiv sunt "statisticile" meciului.

Probabil ca neinspiratia lui Conceicao de a odihni cativa jucatori titulari a facut ca meciul sa fie mai echilibrat decat parea inainte de el. Ori ca vointa cu care un Kone, Andrei Cristea sau Goian au inteles sa-si joace sansa oferita de Bonetti au inclinat balanta de partea gazdelor.

Singurul gol al meciului a venit atunci cand era prea tarziu pentru a mai replica. "Sageata" Niculae a inventat un lob-sut atipic tocmai atunci cand ambii "sahisti" ar fi acceptat remiza.

Este o victorie ca o ultima dorinta inainte de clipa finala a unui condamnat, pentru ca Dinamo, marti, in fata judecatorilor UEFA, isi va afla soarta. Un destin pe care nimeni nu-l desluseste.
Inchei cu vorbele unei ziariste de la Sport.ro: "Dinamo a fost si cea care a ajuns in semifinalele Cupei Campionilor Europeni, Dinamo este si cea care a fost invinsa de Liberec."

Dinamo: 12. Dolha - 25. Scarlatache, 18. L. Goian, 4. Moţi, 3. Pulhac - 29. N'Doye - 20. Ad. Cristea (22. Torje '64), 16. D. Kone (7. Zicu '77), 8. Boştină, 17. A. Cristea - 9. M. Niculae. Antrenor: Dario Bonetti.

CFR Cluj: 1. Claro - 2. Tony, 6. G. Mureşan, 20. Cadu, 4. Panin - 25. Leao (30. N. Dică '82), 16. D. Flores (32. Nei '59) - 23. Mara (8. Peralta '46), 19. Culio, 7. Dubarbier - 9. L. Traore. Antrenor: Antonio Conceicao.

Pedeapsa dinamovistilor

noreply@blogger.com (blogs) — Fri, 28 Aug 2009 16:36:00 +0000

Pedeapsa dinamovistilor data de structura de disciplina a forului european a fost destul de blanda. Trei etape europene fara spectatori, meci pierdut la masa verde (3-0) cu Slovan Liberec si o amenda de 50.000 de euro. Pe langa toate acestea a mai fost dat un avertisment de suspendare pe 3 ani din cupele europene la o eventuala recidiva a suporterilor dinamovisti.

Atat jucatorii, prin vocea capitanului lor Gabriel Tamas, cat si conducerea clubului s-au declarat multumiti de pedeapsa primita, considerata corecta fata de ceea ce s-a intamplat pe stadion.

Pentru Dinamo cel mai important este ca suporterii sai sa inteleaga care le este rolul si ca rau poate face oricine, lucrurile bune fiind mai greu de infaptuit. Ramanem cu speranta ca toti am invatat ce trebuia invatat din aceasta "lectie", ca suporterii, conducatorii, fortele de ordine si chiar jucatorii isi vor reanaliza rolurile ce le au in fenomenul fotbalistic romanesc.